The US FDA’s proposed rule on laboratory-developed tests: Impacts on clinical laboratory testing

Carl Linné
Date personale
Nume la naștere	Carl Nilsson Linnaeus
Născut	23 mai 1707[4][5][6][7][8] Råshult⁠(d), Comitatul Kronoberg, Suedia[9][10]
Decedat	10 ianuarie 1778 (70 de ani)[4][11][5][7][6] Comuna Uppsala, Uppsala län, Suedia[12][10]
Înmormântat	Catedrala din Uppsala[13][14]
Părinți	Nils Linnæus[*][[Nils Linnæus (father of Carl Linnaeus (1674-1748))|​]][10] Christina Brodersonia[*][[Christina Brodersonia (mother of Carl Linnaeus)|​]][10]
Frați și surori	Anna Maria Linnæ[*][[Anna Maria Linnæ ((1710-1785))|​]] Emerentia Linnæa[*][[Emerentia Linnæa ((1723-1753))|​]] Sofia Juliana Collin[*]​ Samuel Linnaeus[*][[Samuel Linnaeus (Swedish priest)|​]]
Căsătorit cu	Sara Elisabeth Moræa[*][[Sara Elisabeth Moræa ((1716-1806))|​]]
Număr de copii	7[15]
Copii	Carl von Linné den yngre[*][[Carl von Linné den yngre (botanist suedez)|​]][16][17] Elisabeth Christina von Linné[*]​ Lovisa von Linné[*][[Lovisa von Linné ((1749-1839))|​]] Sara Christina von Linné[*][[Sara Christina von Linné ((1751-1835))|​]]
Religie	Biserica suedeză
Ocupație	geolog profesor universitar[*]​ botanist[*]​ medic autobiograf[*]​ biolog micolog[*]​ pteridolog[*]​ briolog[*]​ zoolog[*]​ entomolog[*]​ ornitolog[*]​ naturalist arahnolog[*]​ mineralog[*]​
Locul desfășurării activității	Uppsala[10][18][16] Stockholm[16]
Limbi vorbite	limba latină[19] limba suedeză[20]
Activitate
Domeniu	Zoologie, medicină, botanică
Instituție	Universitatea Uppsala
Alma Mater	Universiteit van Harderwijk[*][[Universiteit van Harderwijk (university in Harderwijk, The Netherlands)|​]] Universitatea din Lund Universitatea Uppsala
Organizații	Academia de Științe din Berlin Academia Leopoldină Societatea Regală din Londra Academia Regală Suedeză de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Videnskabernes Selskab[*][[Videnskabernes Selskab (academy of sciences)|​]] Det Kongelige Norske Videnskabers Selskab[*][[Det Kongelige Norske Videnskabers Selskab (academy of sciences)|​]] Academia Franceză de Științe American Philosophical Society[*][[American Philosophical Society (American scholarly organization and learned society)|​]][1]
Conducător de doctorat	Olof Rudbeck den yngre[*][[Olof Rudbeck den yngre (Swedish biologist (1660-1740))|​]] Johannes de Gorter[*][[Johannes de Gorter (Dutch author (1689-1762))|​]][2]
Doctoranzi	Fredrik Hasselquist[*][[Fredrik Hasselquist (Swedish traveller, naturalist (1722-1752))|​]][2] Carl Peter Thunberg[*][[Carl Peter Thunberg (Swedish naturalist (1743-1828))|​]][2] Anders Sparrman[*][[Anders Sparrman (Swedish naturalist (1748-1820))|​]][2] Peter Forsskål[*][[Peter Forsskål (Swedish explorer, orientalist, naturalist and an apostle of Carl Linnaeus (1732-1763))|​]] Anton Rolandsson Martin[*][[Anton Rolandsson Martin (botanist suedez)|​]] Aleksandr Matveevici Karamîșev[*][[Aleksandr Matveevici Karamîșev (Russian metallurgist (1744-1791))|​]] Matvej Ivanovitj Afonin[*]​
Cunoscut pentru	Taxonomie Ecologie Botanică
Premii	Ordinul Steaua Polară în grad de cavaler clasa a II-a[*]​ (1753)[3]
Note Linnaeus a adoptat numele Carl von Linné după ce i-a fost acordat titlul nobiliar în 1761. Este tatăl lui Carolus Linnaeus cel Tânăr.
Semnătură
Modifică date /

Carl Linné, cunoscut și drept Carolus Linnaeus respectiv Carl von Linné, pronunțat în suedeză [ˈkɑːɭ fɔn lɪˈneː] ( ascultă), (n. 23 mai 1707, Råshult^⁠(d), Comitatul Kronoberg, Suedia – d. 10 ianuarie 1778, Comuna Uppsala, Uppsala län, Suedia) a fost un botanist, medic și zoolog de origine suedez.^{[R 1]}

Membru fondator al Academiei Regale Suedeze de Științe (la 2 iunie 1739) și rector al Universității din Uppsala (din 1750), Carolus Linnaeus este considerat părintele taxonomiei și tatăl ecologiei moderne. Abrevierea numelui său în cărțile științifice și publicațiile moderne este L., respectiv Linn., în publicațiile și cărțile mai vechi.

Linnæus s-a născut în satul Råshult din Småland, Suedia, pe 23 mai 1707. A fost primul copil al lui Nils Ingemarsson Linnæus și Christina Brodersonia. Tatăl său a fost primul din neamul său care a adoptat un nume de familie permanent. Înainte de aceasta, strămoșii săi utilizau sistemul de nume patronimice din Scandinavia: tatăl lui a primit numele de familie Ingemarsson după tatăl său Ingemar Bengtsson. Când Nils a fost admis la Universitatea din Lund, el a avut ocazia de a-și alege un nume de familie, moment în care el a adoptat numele latinizat Linnæus, după un tei gigant (lind în suedeză) care creștea în gospodăria familiei.^[21]

Acest nume a fost ortografiat inițial cu ligatura æ. Carl Linné (Linnæus) și-a scris numele mereu cu ligatura æ, atât în manuscrise cât și în publicații.^[22] Patronimul său a fost Nilsson, iar numele său complet în suedeză ar fi Carl Nilsson Linnæus.

În lucrările de specialitate publicate în limba română, numele celebrului naturalist suedez este scris și sub alte forme:

• Caroli Linnæi^{[N 1]}

• Caroli Linnaei^{[N 2]}

• Linné^{[N 3]}

• Charles Linné^{[N 4]}

• Carl von Linné^{[N 5]}

• Carl von Linne.^{[N 6]}

• Karl Linné^{[N 7]}
• Karl Linne^{[N 8]}
• Carl Linne.^{[N 9]}

• Carl Linnaeus^{[N 10]}

• Carolus Linnaeus^{[N 11]}

• Carolus von Linnaeus^{[N 12]}

• Carl von Linnaeus.^{[N 13]}

• Linnaeus.^{[N 14]}

• Caroli Linnai (genitiv)

• Linnacus.^{[N 15]} [4]

• C. Linnaeus.^{[N 16]} [5]

„Systema naturae” apare în 1735. În această lucrare Linné clasifică omul în ordinul primatelor. El îl denumește Homo sapiens și îl așează alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist). În ordinul primate Linné introduce două specii. Una dintre specii este omul (denumit, conform nomenclaturii binare, Homo sapiens), iar a doua este reprezentată de antropomorfe, numite Homo silvestris. Oamenii sunt clasificați apoi în patru rase. Fiecare rasă are trăsături diferite și temperamente diferite. Aceste patru rase stabilite de Linné sunt: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus și Homo africanus.

• Praeludia Sponsaliorum Plantarum. Uppsala, 1729
• Florula Lapponica, în: Acta Literaria et Scientiarum Sueciae, vol. 3, p. 46–58, 1732
• Linnaeus, Carolus (1735). Systema naturae, sive regna tria naturae systematice proposita per classes, ordines, genera, & species. Leiden: Haak. pp. 1–12. 
• Linnaeus, Carolus; Hendrik Engel; Maria Sara Johanna Engel-Ledeboer (1964) [1735]. Systema Naturae (ed. facsimile of the 1st). Nieuwkoop, Netherlands: B. de Graaf. OCLC 460298195. 
• Bibliotheca Botanica, Editura Salomon Schouten, Amsterdam 1735 Versiune digitală, Text complet Arhivat în 16 februarie 2008, la Wayback Machine.
• Fundamenta Botanica, Editura Salomon Schouten, Amsterdam 1735 Versiune digitală
• Musa Cliffortiana, Leiden 1736 Versiune digitală Arhivat în 5 decembrie 2007, la Wayback Machine.
• Flora Lapponica, Editura Salomon Schouten, Amsterdam 1737 Versiune digitală
• Genera Plantarum, ediția a 2-a, Editura Conrad Wishoff, Leiden 1737 Versiune digitală
• Critica Botanica, Editura Conrad Wishoff, Leiden 1737 Versiuni digitale: Google-Books, ULB Düsseldorf
• Hortus Cliffortianus, Amsterdam 1738 Versiune digitală Arhivat în 19 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Classes Plantarum, Editura Conrad Wishoff, Leiden 1738 Versiuni digitale: Gallica, ULB Düsseldorf
• Öländska och Gothländska Resa, Editura Gottfried Kiesewetter, Stockholm și Uppsala 1745 Versiune digitală
• Flora Suecica, Editura Lars Salvius, Stockholm 1745 Versiune digitală
• Fauna Suecica, Editura Lars Salvius, Stockholm 1746 Versiune digitală
• Västgöta Resa, Editura Lars Salvius, Stockholm 1747 Versiune digitală
• Flora Zeylanica, Editura Lars Salvius, Stockholm 1747 Versiuni digitale: Stueber Arhivat în 20 octombrie 2008, la Wayback Machine., Bayerische Staatsbibliothek
• Hortus Upsaliensis, Editura Lars Salvius, Stockholm 1748 Versiune digitală
• Materia Medica, Editura Lars Salvius, Stockholm 1749 Versiune digitală
• Skånska Resa, Editura Lars Salvius, Stockholm 1751 Versiune digitală
• Philosophia Botanica, Editura Gottfried Kiesewetter, Stockholm 1751 Versiune digitală Arhivat în 8 aprilie 2008, la Wayback Machine.
• Species Plantarum, 2 volume, Editura Lars Salvius, Stockholm 1753 Versiune digitală, vol. 1, Versiune digitală, vol. 2
• Museum Tessinianum, Editura Lars Salvius, Stockholm 1753 Versiune digitală
• Museum S. R. M. Adolphi Friderici, Editura Lars Salvius, Stockholm 1754
• Systema Naturae, ediția a 10-a, Editura Lars Salvius, Stockholm 1758 Versiune digitală
• Museum S. R. M. Ludovicae Ulricae, Editura Lars Salvius, Stockholm 1764 Versiune digitală
• Mantissa Plantarum, Editura Lars Salvius, Stockholm 1767 Versiuni digitale: Google-Books, Bayerische Staatsbibliothek
• Mantissa Plantarum Altera, Editura Lars Salvius, Stockholm 1771 Versiuni digitale: Gallica, Bayerische Staatsbibliothek
• Linné, Carl von (1774). Murray, Johann Andreas, ed. Systema vegetabilium (13th edition of Systema Naturae) (2 vols.). Gottingen: Typis et impensis Jo. Christ. Dieterich. Accesat în 24 februarie 2015. 
• Linné, Carl von (1785) [1774]. Systema vegetabilium (13th edition of Systema Naturae) [A System of Vegetables 2 vols. 1783–1785]. Lichfield: Lichfield Botanical Society. Accesat în 24 februarie 2015. 

• Anderson, Margaret J. (1997). Carl Linnaeus: Father of Classification. United States: Enslow Publishers. ISBN 978-0-89490-786-9. 
• Blunt, Wilfrid (2001). Linnaeus: the compleat naturalist. London: Frances Lincoln. ISBN 978-0-7112-1841-3. ^{[nefuncțională]}
• Blunt, Wilfrid (2004). Linnaeus: the compleat naturalist. London: Frances Lincoln. ISBN 978-0-7112-2362-2. 
• Bontius, J. (1658). „Historiae naturalis & medicae Indiae Orientalis libri sex”. În Gulielmo Piso. De Indiæ Utriusque re naturali et medica libri quatuordecim. Quorum contenta pagina sequens exhibet. Amsterdam: Elzevier. pp. 1–226. 

• Materiale media legate de Carl Linné la Wikimedia Commons
• Carl Linné (23.05.1707 – 10.01.1778). Biografie^{[nefuncțională]}
• de Carl von Linné în Deutsche Biographie
• en Biography at The Linnean Society of London
• en Biography from the University of California Museum of Paleontology
• en Biography from Taxonomic Literature, 2nd Edition. 1976–2009.