Knowledge Base Wiki

Z (numită: /zɛt/, /zɨ/ sau /zɛd/) este a douăzeci și șasea literă din alfabetul latin și a treizecea și una din alfabetul limbii române. În limba română notează o consoană fricativă alveolară sonoră (uneori numită dentală în loc de alveolară) cu simbolul fonetic [z].

În România și Republica Moldova (țările vorbitoare de limba română), numele literei este zet /zɛt/, zî /zɨ/ sau zed /zɛd/, reflectându-i derivarea de la litera grecească zeta (Ζζ).

Alte limbi scriu numele acestei litere diferit, dar similar: zeta în italiană, bască, spaniolă și islandeză (chiar dacă nu apare în scrierea limbii islandeze are nume pentru că apare în nume personale), zê în portugheză, zed în engleză (uneori și zi /ziː/ în engleza americană), zäta în suedeză, zæt în daneză, zet în neerlandeză, poloneză, indoneziană, poloneză, română și cehă, Zett în germană (nume scris cu majusculă ca fiind substantiv), zett în norvegiană, zède în franceză, și zét în vietnameză. În Pinyin-ul chinezei standard, numele literei Z este pronunțat [tsɨ]. În esperanto, numele literei Z este pronunțat /zo/.

Caracterul proto-sinaitic din care derivă zayin-ul fenician	Zayin-ul fenician	zeta-ul grecesc	Z-ul etrusc	Z-ul latin	Majuscula și minuscula Z-ului latin

Simbolul semitic a fost a șaptesprezecea literă, numită zayin, ce însemna „armă” sau „sabie”. Ea reprezenta fie /z/, fie /dz/.

Forma grecească a Z-ului este asemănătoare cu cea a zayin-ului fenician (/𐤆)

Este posibil ca litera etruscă Z să fi reprezentat /dz/.

Litera Z a făcut parte din prima formă a alfabetului latin, adoptată de la etrusci. Datorită faptului că sunetul /z/ s-a schimbat în /r/ în limba latină prin rotacism în secolul al V-lea î.e.n., z a dispărut și locul i-a fost luat de noua literă g. În secolul întâi î.e.n., litera z a fost reintrodusă la sfârșitul alfabetului latin, cu scopul de a reprezenta sunetul zeta-ului grecesc /dz/.

Înainte de introducerea z-ului, sunetul literei zeta era scris la începutul cuvintelor s și în mijlocul cuvintelor ss, ca în sōna pentru ζώνη (ce însemna „curea”) și în trapessita pentru τραπεζίτης (ce însemna „bancher”).

⟨z⟩ reprezintă consoana fricativă alveolară sonoră /z/, în: albaneză, bretonă, cehă, neerlandeză, franceză, maghiară, letonă, lituaniană, română, sârbocroată, slovacă, și în Alfabetul Fonetic Internațional. Litera mai reprezintă /t͡s/ în: pinyin-ul chinezei standard, finlandeză și în germană. În italiană, reprezintă 2 sunete: /t͡s/ și /d͡z/.

• În chimie și fizică atomică, Z este simbolul pentru numărul atomic.
• În fizică, Z este simbolul pentru impedanța electrică.
• În matematică, este mulțimea numerelor întregi.

O versiune a Z-ului își are originea în minusculele gotice, în „z-ul cu codiță” (ℨ/𝔷; în germană: geschwänztes Z sau Z mit Unterschlinge).

• 
  Z-ul mic cursiv

Există și o versiune de Z cu o liniuță în mijlocul său (majuscula: Ƶ, minuscula: ƶ).

• Z cu diacritice: Ź ź Ẑ ẑ Ž ž Ż ż Ẓ ẓ Ẕ ẕ Ƶ ƶ ᵶ ᶎ Ⱬ ⱬ
• ß : ligatura germană formată dintre s și z, numită scharfes S sau Eszett (istoric este o ligatură dintre 2 s-uri, primul și al doilea fiind scrise în stiluri diferite)
• Ȥ ȥ : litera Z cu un cârligaș la sfârșit
• Ɀ ɀ : litera Z cu o codiță
• Ʒ ʒ : litera ej
• Ꝣ ꝣ : Z-ul vizigot
• Simboluri asemănătoare cu Z sunt folosite în Alfabetul Fonetic Internațional : ʒ ʑ ʐ ɮ

• 𐤆 : litera semitică zayin, ce e originea următoarelor caractere
  • Ζ ζ : litera grecească zeta, din care derivă Z-ul latin
    • Ⲍ ⲍ : litera coptică Zēta, ce derivă de la zeta-ul grecesc
    • З з : litera chirilică Zemle, ce derivă de la zeta-ul grecesc
    • 𐌆 : vechiul Z italic, ce derivă de la zeta-ul grecesc
    • 𐌶 : litera gotică ezec, ce derivă de la delta-ul grecesc

Alfabetul fonetic NATO	Codul Morse
Zulu	––··

Sistemul de semnalizare maritimă internațională	Alfabetul semaforic	Braille

Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.