Type a search term to find related articles by LIMS subject matter experts gathered from the most trusted and dynamic collaboration tools in the laboratory informatics industry.
O teorie a conspirației este o ipoteză neverificată avansată de un individ sau un grup de indivizi, cu scopul de a comunica o informație drept veridică, demascând o conspirație care ar ascunde acest presupus adevăr. Teoriile conspirației s-au născut pentru a suplini lipsa informațiilor și explicațiilor publice. Cuvântul „teorie” poate fi folosit în mod abuziv, majoritatea teoriilor conspirative fiind mai degrabă ipoteze. Exemplele includ: atentatele din 11 septembrie 2001, înscenarea aselenizărilor sau atacul de la Pearl Harbor. Totuși, cu trecerea timpului, unele teorii s-au dovedit adevărate.
Orice teorie a conspirației se „fabrică” în primul rând pe baza unui subiect învăluit în mister. Acesta poate fi un eveniment neașteptat, incomplet sau neelucidat, un fenomen sau întâmplări ieșite din comun, un personaj sau o comunitate controversată.
Este nevoie apoi de un autor sau creator al respectivei teorii, (de obicei este vorba despre un autor „din umbră” - servicii secrete, societăți secrete, sau chiar anumiți ziariști și paparazzi). Teoria conspirației este de regulă răspândită prin mijloacele de informare în masă disponibile, având publicul larg ca țintă principală.
O teorie a conspirației poate deveni oficial adevărată dacă conspiratorii au pierdut puterea politică și/sau financiară, de exemplu Incendierea Reichstag-ului sau Incidentul Gleiwitz și poate rămâne neadevărată dacă conspiratorii încă sunt la conducere, vezi invadarea Irakului ca urmare a unor presupuse arme chimice. Există și posibilitatea ca o nouă putere politico-financiară să promoveze unele vechi teorii conspirative ca fiind adevărate (și să fabrice dovezi) deși ele nu sunt adevărate.
Teoriile conspirative, vehiculate în ultima sută de ani, pot fi clasificate în trei tipuri distincte:[1]
Teoriile conspirației manipulatoare sunt create și răspândite de serviciile secrete ale unei țări pentru atingerea unor scopuri politice. Acest tip de teorii ale conspirației sunt cel mai ușor de deconspirat după ce regimul politic (de obicei unul de tip totalitar) dispare, arhivele acestuia devenind izvor istoric. Exemple de teorii conspirative manipulatoare sunt Protocoalele înțelepților Sionului, Testamentul lui Petru cel Mare, teoriile despre Illuminati, Biserica Scientologică, virusul SIDA etc.
Acestea apar de regulă în mod spontan, pe fondul existenței în mass-media în acel moment a unei anumite teme, exprimată sub forma unei teorii a conspirației: OZN-urile și civilizațiile extraterestre, misiunea Apollo pe Lună etc.
Marile evenimente petrecute pe neașteptate și cu deznodământ dramatic care au implicat personaje cu popularitate mondială sau au determinat mutații politice semnificative, au generat întotdeauna teorii ale conspirației: asasinarea președintelui J.F. Kennedy, moartea prințesei Diana, Revoluția Română din 1989, atentatele din 11 septembrie etc.
Pentru unii indivizi o compulsie obsesivă de a crede, dovedi sau răspândi o teorie a conspirației poate indica o stare psihologică bine-cunoscută, una ipotetică sau combinații ale acestora, cum ar fi: paranoia, negarea, schizofrenia și sindromul lumii rele.[2]
- Atacul japonez de la Pearl Harbour (1941)
- Incidentul de la Roswell (USA, 1947)
- Asasinarea lui John F. Kennedy (1963)
- Aselenizarea americanilor (1969)
- Moartea Papei Ioan-Paul I (1978)
- Decesul lui Lady Diana (1997)
- Atacurile cu avioane din USA (2001)
- Asasinarea lui Osama bin Laden (2011)
- Fraudarea votului la alegerile din Sectorul 1 (2020)
Există mai multe teorii conspirative care cu timpul s-au dovedit reale, de exemplu Afacerea Dreyfus (1894), Afacerea Des Fiches (1904-1905), Incidentul Gleiwitz (1939) sau COINTELPRO. Din momentul în care au fost clar dovedite ele nu se mai numesc teorii conspirative.