Knowledge Base Wiki

Limba rusă русский язык‎
Vorbită în	Rusia, foste republice socialiste sovietice, SUA și altele
Număr de vorbitori	164 milioane (locul 9)
Sistem de scriere	alfabetul chirilic
Tipologie lingvistică	diversă, normal SVO
Clasificare
limbi indo-europene limbi balto-slave limbi slave limbi slave orientale limba rusă
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Organizația Națiunilor Unite
Organ de reglementare	Academia Rusă de Științe
ISO 639-1	ru[1]
ISO 639-2	rus[1]
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	rus[1]
SIL	RUS
Extras
Все люди рождаются свободными и равными в своём достоинстве и правах. Они наделены разумом и совестью и должны поступать в отношении друг друга в духе братства.
Răspândire în lume
Lumea rusofonă
Puteți vizita Wikipedia în limba rusă.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date /

Limba rusă aparține grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este vorbită de aproximativ 167 de milioane de oameni ca limbă maternă. Dintre aceștia 147 de milioane locuiesc în Rusia. Este limbă oficială a Federației Ruse și are statut oficial la ONU și în alte organizații internaționale.

Limba rusă se mai vorbește în Ucraina, Belarus, Moldova, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia etc.

Circa 7 % din cetățenii UE vorbesc rusa într-o anumită măsură.

Rusa este scrisă în alfabetul chirilic. Codul de limbă este ru respectiv rus (după ISO 639).

În perioada comunistă, limba rusă era una dintre principalele limbi învățate de elevi, alături de engleză și franceză. După Revoluție însă, limba rusă a dispărut aproape complet din România.^[2]

În anul 2014, în afara etnicilor care o studiază ca limbă maternă, mai erau aproximativ 500 de elevi care studiau limba rusă în școlile din România, ca limbă modernă 2 sau 3.^[2]. Cu toate acestea în anii 1994 - 1999, la București, sub egida institutului de științe ale educației a apărut un curs de limbă rusă pentru licee, redactat de Cornelia Dumitriu.^[3]

• Да (da) - Da
• Нет (net) - Nu
• Я люблю вас (Ia liubliu vas) - Vă iubesc
• Я люблю тeбя (Ia liubliu tebia) - Te iubesc
• Спасибо (Spasiba) - Mulțumesc
• Добрый день (Dobrîi den') - Bună ziua
• До свидания (Da svidan'ia) - La revedere
• Я (ia) - Eu
• ты (tî) - Tu
• И (i) - Și
• Сколько стоит? (Skol'ko stoit?) - Cât costă?
• Как вас зовут? (Kak vas zavut?) - Cum vă numiți?
• Меня зовут... (Мenia zаvut...) - Mă numesc...
• Скажите.. (Skajît'e)... - Spuneți...
• Дерево (Dierievo) - Copac
• Россия (Rassiia) - Rusia
• Москва (Maskva) - Moscova
• Румыния (Rumîniia) - România
• Бухарест (Buharest) - București
• Украина (Ukraina) - Ucraina
• Киев (Kiev) - Kiev
• Город (gorod) - Oraș
• Кофе (kofe) - Cafea
• Вино (vino) - Vin (băutură)
• Вода (vada) - Apă
• Девять (deviat) - Nouă (număr)
• Солнце (sonțe) - Soare
• Язык (iazîk) - Limbă
• Бог (bog) - Dumnezeu
• Здравствуйте (Zdravstvuite) - Salutare
• Извините (Izvinite) - Scuzați-mă
• Ты говоришь по-русски/английски? (Tî gavariș po ruski/angliiski)? - Tu vorbești rusă /engleză?
• Родина (Rodina) - Patrie
• Папа (Papa) - Tata
• Мама (Mama) - Mama
• Брат (brat) - Frate
• Сестра (sestra) - Soră
• Доктор (Doktor) - Doctor
• Америка (Amerika) - America
• Африка (Afrika) - Africa
• Антарктика (Antarktika) - Antarctica
• Италия (Italia) - Italia
• Германия (Ghermania) - Germania
• Англия (Anglia) - Anglia
• Армия (Armia) - Armată
• Мир (Mir) - Lume, Pace (omonim)
• Война (Vaina) - Război

• Wikipedia în rusă
• Site pentru studierea limbii ruse
• Transliterare între alfabetul latin și cel rus
• Virtual Russian Keyboard
• Glosar rus-român al limbajului vulgar
• Site multilingv pentru studierea limbii ruse

Limba rusă în România

• Limba rusă e apusă, 10 august 2006, Evenimentul zilei

Rusia — Ruși — Limba rusă Apărare • Așezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educație • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărțire administrativă • Orașe • Politică • Relații externe • Sănătate • Sport • Stemă • Turism Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

Limbi indo-europene Limbi indo-iraniene assameză • avestică • bactriană • beluciană • bengaleză • kașmiriană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • osețiană • pali • pamiriană • paștună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scițiană • sindhi • singaleză • șumaști • tadjică • urdu • zazaki Limbi italice aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană (valenciană) • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscă • franceză • friulană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscă • piemonteză • portugheză • retoromană • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • siciliană • spaniolă • umbriană • valonă • venetă Limbi slave belarusă • bosniacă • bulgară • cașubiană • cehă • cnaanică • croată • interslavă • macedoneană • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă • slovacă • slovenă (limba prekmură, limba resiană) • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană Limbi baltice curoniană • jatviană • seloniană • zemgaliană • letonă • lituaniană • prusacă veche Limbi celtice bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galațiană • galeză • galică • irlandeză • lepontină • manx • norică • pictică • scoțiană Limbi germanice afrikaans • burgundă • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • luxemburgheză• gotă • gotă crimeană • idiș • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • neerlandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică Limbi anatoliene cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică Altele albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice Categorisire incertă dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute.