Knowledge Base Wiki

Ludwig Boltzmann
Date personale
Nume la naștere	Ludwig Eduard Boltzmann
Născut	20 februarie 1844[7][8][9][10][1] Viena, Imperiul Austriac[11][12][13]
Decedat	5 septembrie 1906 (62 de ani)[8][9][14][15][16] Duino-Aurisina, Litoralul austriac, Austro-Ungaria[12]
Înmormântat	Cimitirul Central din Viena
Cauza decesului	sinucidere (spânzurare)
Căsătorit cu	Henriette Boltzmann[*]​
Copii	Henriette Boltzmann[*][[Henriette Boltzmann (Austrian zoologist and teacher (1880-1945))|​]] Ida Boltzmann[*][[Ida Boltzmann (Austrian botanist and teacher (1884-1910))|​]]
Cetățenie	Cisleithania
Ocupație	fizician chimist cadru didactic universitar[*]​ matematician filozof fizician teoretician[*]​
Locul desfășurării activității	Viena[17] Graz[17] München[17] Leipzig[17]
Limbi vorbite	limba germană[18][19]
Activitate
Rezidență	Imperiul Austriac
Domeniu	fizică teoretică
Instituție	Universitatea din Viena Universitatea Leipzig Universitatea din Graz Universitatea Ludwig Maximilian din München
Alma Mater	Universitatea din Viena
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia Saxonă de Științe[*]​ Academia Regală Suedeză de Științe Bayerische Akademie der Wissenschaften[*][[Bayerische Akademie der Wissenschaften (academy of sciences)|​]] Academia de Științe din Sankt Petersburg[*]​ Academia Franceză de Științe Academia Maghiară de Științe Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Accademia Nazionale dei Lincei Academia Austriacă de Științe Academia de Științe din Berlin Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe Academia Saxonă de Științe[*]​ Accademia Nazionale delle Scienze detta dei XL[*]​ Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Academia de Științe din Torino[*]​[1]
Conducător de doctorat	Joseph Stefan[2]
Doctoranzi	Paul Ehrenfest[3] Lise Meitner[4] Gustav Herglotz[*][[Gustav Herglotz (matematician german)|​]][5] Philipp Frank[*][[Philipp Frank (Austrian academic (*1884 – †1966))|​]][5] Hermann von Lewinski[*][[Hermann von Lewinski (Dr. phil. Universität Rostock 1913)|​]][5]
Cunoscut pentru	Constanta Boltzmann Legea Stefan-Boltzmann Constanta Stefan-Boltzmann Boltzmann equation[*][[Boltzmann equation (equation of statistical mechanics)|​]] Boltzmann distribution[*][[Boltzmann distribution (probability distribution of energy states of a system)|​]] Boltzmann's entropy formula[*][[Boltzmann's entropy formula (equation in statistical mechanics)|​]]
Premii	Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]​ (1899) æresdoktor ved Universitetet i Oslo[*][[æresdoktor ved Universitetet i Oslo |​]] Honorary doctor of the University of Oxford[*][[Honorary doctor of the University of Oxford |​]] membru străin al Royal Society[*]​ (1 iunie 1899)[6]
Semnătură
Modifică date /

Ludwig Boltzmann (n. 20 februarie 1844, Viena, Imperiul Austriac – d. 5 septembrie 1906, Duino-Aurisina, Litoralul austriac, Austro-Ungaria) a fost un fizician și matematician austriac, membru al Academiei Austriece de Științe. A adus contribuții fundamentale la termodinamică și teoria cinetică a gazelor, dând explicația mecanismului prin care procesele macroscopice ireversibile rezultă din dinamica reversibilă a particulelor microscopice, și explicația statistică a principiului al doilea al termodinamicii.

A studiat la Viena, Heidelberg și Berlin. A fost profesor la Universitatea din Viena (1867), la Universitatea din Graz (1869), din nou la Viena (1873), apoi profesor de fizică experimentală la Graz (1876), de fizică teoretică la München (1890) și în final la Viena (1895).

Marea sa realizare o constituie aplicarea matematicii în studiul fenomenelor fizicii. Astfel, a generalizat legile teoriei cinetice a gazelor cu ajutorul metodelor statistice.

În 1877 a completat studiul termodinamicii, luând în considerare structura corpusculară a sistemelor fizice și mișcarea dezordonată a moleculelor și astfel a fundamentat pe cale cinetico-moleculară principiul al doilea al termodinamicii.

S-a ocupat cu teoriile lui Maxwell și cu teoriile dialecticii.

A stabilit constanta universală în fizică k (numită ulterior constanta Boltzmann), egală cu raportul dintre constanta gazelor perfecte, R și numărul de atomi/molecule dintr-un mol (numărul lui Avogadro, N_A).

De asemenea, Boltzmann este cunoscut pentru lucrările sale asupra corpurilor solide cristaline, asupra radiației, în care pentru prima dată a aplicat ipoteza presiunii luminii a lui Maxwell. A confirmat mișcarea de rotație a particulelor, preconizată de Lomonosov.

S-a ocupat și de principiile analitice ale mecanicii.

Boltzmann s-a ocupat și cu filozofia și a fost unul dintre adepții concepției atomiste științifice, situându-se ferm pe poziții materialiste în interpretarea fenomenelor fizice.

A combătut concepțiile idealiste ale lui Wilhelm Ostwald.

• Vorlesungen über Maxwells Theorie der Elektrizität und des Lichtes (1896 - 1898)
• Vorlesungen über die Prinzipe der Mechanik (1897).

• Creier Boltzmann

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ludwig Boltzmann