Infrastructure tools to support an effective radiation oncology learning health system
| Articul por Ladin Val Badia | 
|
| Canada | |
|---|---|
 |
 |
| Bandiera | Blason |
| Inn "O Canada" | |
 | |
| Rujeneda ufiziela | Nglëisc y Franzëus |
| Capitela |  Ottawa
|
| Majera zità |  Toronto
|
| Geografia | |
| Spersa | 9 984 670 km² |
| Ega | 8,62% |
| Demografia | |
| Populazion | 36 991 981 ab. (2021)[1] |
| Densità | 3,7 ab./km² |
| Cumpëida dla fertilità | 1,57 (2021)[2] |
| Guviern | |
| Forma de guviern | Monarchia costituzionela parlamentera federela |
| Monarch | Charles III |
| Prim minister | Justin Trudeau |
| Economia | |
| PIB (numinel) • de ndut • a persona |
(2020) $2 207 miliarc $59 655 |
| PIB (VPC) • de ndut • a persona |
(2023) $2 385 miliarc $64 473 |
| Munëida | Dollar Canadesc ($) |
| Auter | |
| Prefis dl telefon | +1 |
| Furnea a |
man drëta |
| Codesc ISO 3166 | CA |
| Indesc dl Svilup Uman | 0,936[3] (scialdi aut) |
| Coefizient Gini | 32,1 (mesan) |
Le Canada é n stat independënt dl’America dl Nord che confinëia a ost cun l’Ozean Atlantich, a nord cun le Mer Dlacé Artich y a vest cun l’Ozean Pazifich.
Al é le secundo Stat al monn do la Ruscia sciöche estensiun cun na spersa de ca. 9.897.170 km² y al confinëia a süd cun i Stac continentai di Stac Unis d’America y a nord-vest cun l’Alaska. Ara se trata dl confin terester danter dui Stac plü lunch dl monn cun 8.893 km.
Dan dala colonisaziun da pert de poolaziuns europeiches ê le Canada abité da popolaziuns aborigenes. Dal mëte man dl XVII. secul él gnü colonisé da pert dla Franzia y dl’Inghiltera. Le Canada á ciafé l’independënza cun le Statut de Westminster ai 11 de dezëmber dl 1931. I lingac ufiziai é l’inglesc y le franzesc y la capitala é Ottawa.
Plates colegades
Referënzes
